Justitia

Justiţia, ca instituţie de apărare şi de înfăptuire

a dreptăţii

În limba română termenul „justiţie” este sinonim, în mai multe situaţii, cu cel de „dreptate” şi aceasta întrucât justiţia este chemată să se apere şi să înfăptuiască dreptatea. Deseori spunem ca „justiţia a făcut dreptate” sau ca „justiţia şi-a spus cuvântul şi s-a făcut dreptate” sau „persoana aceasta (Superman, spre exemplu) este un justiţiar”, o persoană care face dreptate.

Termenul „justiţie” desemnează:

¨       ansamblul legilor şi al instanţelor judecătoreşti precum şi sistemul de funcţionare al acestor instanţe

¨       o formă fundamentală a activităţii statului, care constă în judecarea conflictelor civile sau penale şi în aplicarea pedepselor prevăzute de lege.

Dreptatea socială presupune instituţii şi norme care să reglementeze raporturile dintre persoane. Normele reprezintă aşteptări sociale în legătură cu modul în care o persoană se comportă sau acţionează. Normele juridice asigură realizarea dreptăţii, exprimând:

·        ceea ce este permis în societate

·        ceea ce este interzis în societate.

În situaţia încălcării (în mod intenţionat sau neintenţionat) a normei juridice, a legii, societatea stabileşte, prin intermediul autorităţilor judecătoreşti:

·        vina persoanei în cauză

·        pedeapsa legală care trebuie să i se aplice.

Normele juridice (numite şi norme de drept) sunt cuprinse în sisteme sau coduri de legi.

Dreptul (sistemul legilor) conţine:

Drept civil ·         cuprinde legile care au în vedere conflictele dintre persoanele private ·         persoana acuzată compare în faţa tribunalului într-un proces civil: are drept la avocat (care încearcă să-i dovedească nevinovăţia) ·         acuzaţia este adusă de persoane private ·         pedeapsa pentru partea care pierde este de regulă bănească.

Drept penal ·   cuprinde legi care privesc: criminalitatea (omorul, furtul), fapte penale care dăunează unei persoane, unei întreprinderi sau unei instituţii de stat ·   persoana acuzată compare în faţa tribunalului într-un proces penal; are drept la avocat ·   acuzaţia este adusă de un organ al statului – parchetul; procurorul, ca reprezentant al parchetului încearcă să dovedească, în faţa tribunalului, vinovăţia acuzatului ·   pedeapsa comunicată de judecător prin sentinţă poate fi: Þ           privare de libertate Þ           muncă silnică Þ           confiscarea averii Þ           retragerea dreptului de exercitare a unei profesiuni.

Normele juridice            se deosebesc de                ¨      au o putere de constrângere mai mare ¨      pot fi impuse prin forţă ¨      au drept consecinţe ale nerespectării lor pedepsele (inclusiv privarea de libertate). ¨      se desfăşoară diferit de la o ţară la alta, corespunzător sistemului juridic propriu ¨      sunt reglementate prin procedura juridică.

Normele morale ¨au o constrângere ce ţine de conştiinţa persoanei, de decizia ei de a le respecta ¨nu pot fi impuse prin forţă ¨au drept consecinţe ale nerespectării lor: sancţiunea opiniei publice,

Apărarea şi înfăptuirea dreptăţii se realizează prin intermediul proceselor. Dacă o persoană este condamnată pe nedrept, aceasta poate declara recurs.

Recursul este procedura prin care o persoană, condamnată pe nedrept sau care consideră că a primit o pedeapsă prea mare, poate face întâmpinare în acest sens.

Rolul justiţiei pentru aprobarea şi înfăptuirea dreptăţii se afirmă preponderent într-o societate democrată.

Într-o societate democratică, un sistem juridic este eficient atunci când apără drepturile individuale şi pe cele ale poporul Într-o societate democratică justiţia reprezintă societatea care aprobă şi înfăptuieşte dreptatea.

ü  Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

ü  Normele juridice sunt cuprinse în sisteme sau coduri de legi (drept civil şi drept penal).